In opinia cunoscutului psiholog Laura-Maria Cojocaru, presedinte si fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistica Somato-Integrativa (INLPSI), un ingrijitor este orice persoana care ofera ajutor unei alte persoane care are nevoie, cum ar fi un sot sau partener bolnav, un copil cu dizabilitati, o ruda in varsta, chiar si un animalut care face parte din familie. Cu toate acestea, membrii familiei care ingrijesc in mod activ un adult in varsta nu se autoidentifica adesea ca „ingrijitor”. Recunoasterea acestui rol poate ajuta ingrijitorii sa primeasca sprijinul de care au nevoie.
„Ingrijirea poate avea multe recompense. Pentru majoritatea ingrijitorilor, a fi acolo atunci cand o persoana iubita are nevoie de tine este o valoare de baza pe care dorim sa o implinim. Dar o schimbare a rolurilor si a emotiilor este inevitabila. Este firesc sa te simti furios, frustrat, epuizat, singur sau trist. Aceste stari compun sindromul Burden sau “stresul ingrijitorului” - stresul emotional si fizic al ingrijirii. Exista o serie de factori care pot juca un rol in sindromul de stres al ingrijitorului. Pentru unii ingrijitori, cerintele constante de ingrijire a unei persoane care are o boala grava pot duce la epuizare. Pentru altii, lipsa granitelor dintre rolurile lor de ingrijitor si sot, copil sau alta persoana draga poate fi o provocare. Unii ingrijitori isi pun asteptari nerealiste asupra lor, crezand ca pot face totul si refuzand sa ceara ajutor. Acest lucru apare adesea pentru ca nu vor sa fie la randul lor o povara pentru altcineva. Ceilalti ingrijitori sunt pur si simplu frustrati de nevoile coplesitoare ale persoanei iubite sau de resursele financiare si de alta natura necesare pentru a avea grija de cineva cu o boala sau o dizabilitate pe termen lung”, explica psihologul Laura Maria Cojocaru.
Mai mult decat atat, specialistul considera ca Sindromul Burden este puternic asociat cu rezultate negative asupra sanatatii. Intre 40 si 70% dintre ingrijitorii sufera de depresie, in timp ce multi ingrijitori au si anxietate ca urmare a stresului asociat cu acordarea de ingrijiri. Furia si iritabilitatea sunt, de asemenea, simptome comune ale sindromului de stres al ingrijitorului. Stresul cronic poate duce, de asemenea, la hipertensiune arteriala, diabet si un sistem imunitar compromis.
“Simptomele sindromului de stres al ingrijitorului pot include: modificari ale poftei de mancare, greutatii sau ambele, senzatie de depresie, viata fara speranta, iritabilitate sau neajutorare, retragerea din societate si separarea de prieteni si familie, modificari ale tiparelor de somn, imbolnaviri mai dese, pierderea interesului pentru activitatile desfasurate anterior; epuizare emotionala si fizica, sentimente de vinovatie pentru ca nu stiu sau nu pot mai mult de atat sau ca isi iau din cand in cand pauze de somn, masa”, declara psihologul Laura Maria Cojocaru.
Cum putem face fata sindromului Burden?
Odata ce ati recunoscut semnele acestui sindrom, urmatorul pas este gestionarea acestuia. A avea aceasta afectiune nu este neobisnuit - cheia este sa va faceti din propria sanatate o prioritate, astfel incat sa puteti continua sa acordati ingrijire persoanei dragi.
“Daca va confruntati cu sindromul Burden, unul dintre primele lucruri pe care le puteti si trebuie sa il faceti este sa luati o pauza. Credeti ca puteti face fata singuri, insa realitatea este ca nimeni nu poate. Contactati agentiile locale, membrii familiei, prietenii sau grupurile de asistenta pentru a gasi pe cineva care sa va inlocuiasca pentru o perioada de timp. Acest lucru poate arata diferit in functie de situatia dvs.: o asistenta medicala la domiciliu sau un asistent de ingrijire personala. Orice ati lucra, folositi timpul respectiv pentru a avea grija de dvs. Faceti ceva care va place sau pur si simplu odihniti-va si reincarcati-va bateriile. Consultati un specialist, un terapeut, un consilier psihologic sau un practician in medicina alternativa. Daca nu sunteti sanatosi, nu veti putea avea grija corect de persoana iubita. Asigurati-va ca mancati bine, dormiti mult si beti multa apa. Faceti miscare in fiecare zi, chiar daca asta inseamna doar sa iesiti afara timp de 15 minute pentru o plimbare rapida prin cartier”, explica psihologul Laura Maria Cojocaru.
Totodata, specialistul afirma ca grija de sine inseamna, de asemenea, sa va faceti timp pentru sanatatea dvs. emotionala. Daca nu consultati un terapeut, gasiti alte modalitati de a va elibera sentimentele cu privire la rolul dvs. de ingrijitor.
Acest lucru se poate face printr-un grup local de sprijin pentru ingrijitori sau vorbind cu un membru al familiei sau cu un prieten. S-ar putea chiar sa gasiti asistenta online. Meditatia, exercitiile de respiratie, yoga s.a. practici din aceasta gama pot fi incredibil de terapeutice si va pot ajuta sa indepartati o parte din negativitate, astfel incat sa va puteti reorienta si sa fiti gata sa va continuati rolul de ingrijitor.
“In cele din urma, colaborati cu specialistii in domeniu pentru a gasi cel mai bun tratament pentru persoana iubita ruda sau animalutul dvs., pentru a va asigura ca primiti ceea ce are nevoie. Medicii si ceilalti profesionisti din domeniul medical ar fi bine sa fie constienti de nevoile dvs., in calitate de ingrijitor principal si sa lucreze pentru a va sprijini. Acest lucru va poate ajuta sa atenuati o parte din stresul pe care il puteti intampina si sa va ajute sa gasiti solutii la problem si nu invers. Sindromul de stres al ingrijitorului nu trebuie sa fie realitatea dvs. si nu trebuie lasat sa va copleseasca. Desi poate avea un impact negativ asupra vietii si bunastarii dvs., exista diferite modalitati de recuperare pentru a fi un ingrijitor sanatos si mai apt de a sprijini persoana/fiinta iubita. Concentrandu-va asupra propriilor nevoi, puteti evita pericolele sindromului/efectului Burden”, conchide psihologul Laura-Maria Cojocaru, presedinte si fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistica Somato-Integrativa (INLPSI).
