In lipsa unor programe de screening pulmonar si a unui plan de actiune dedicat acestui tip de cancer, primul pas trebuie sa il faca pacientul (sau familia lui) – sa isi dea seama ca e ceva in neregula, sa recunoasca simptomele si sa mearga la medicul de familie.
„Poti lasa orice pe mai tarziu, mai putin sanatatea ta! Acesta este mesajul pe care vrem sa il transmitem prin campania Inspira Speranta, ajunsa la a patra editie.” spune Cezar Irimia, presedintele Federatiei Asociatiilor Pacientilor cu Cancer din Romania (FABC).
Un studiu realizat in 2021 de Asociatia Asistentilor Medicali Comunitari si FABC pe 817 adulti din comunitati vulnerabile din judetele Botosani si Gorj arata ca motivele cele mai frecvente de prezentare intarziata la medic, peste doua saptamani de la aparitia simptomelor sunt:
- „Nu sunt sigur ca as putea sa imi dau seama ca este vorba de un simptom grav.” (70%)
- „Ar trebui sa treaca mai mult de doua saptamani ca sa consider ca este un simptom grav.” (61%)
- „Mi-e teama de ce o sa imi spuna medical.” (60%)
Al doilea pas revine medicilor de familie. Ei au la dispozitie un instrument util, riscograma, un set de 10 intrebari care masoara riscul crescut de cancer pulmonar. In baza acestuia, medicul de familie poate recomanda anumite analize si investigatii si poate da trimitere catre specialist pentru un diagnostic de precizie.
Din pacate, pandemia a ingreunat si mai mult accesul la serviciile medicale pentru cei cu boli pulmonare, iar numarul bronhoscopiilor a scazut la jumatate in unele centre oncologice in ultimii ani.
Din fericire, romanii pot beneficia de proiecte pilot de screening pentru cancerul pulmonar, menite sa detecteze boala in randul celor cu risc crescut si aparent sanatosi.
„Vom incepe in curand un proiect de screening pentru cancerul pulmonar, bazat pe tomografie computerizata cu doza mica de radiatii. Proiectul se va derula in judetul Calarasi, unde incidenta cancerelor bronhopulmonare este mare. Proiectul beneficiaza de finantare din partea Guvernului Norvegiei, iar acum suntem in etapa in care asteptam semnarea contractului de catre Ministerul Sanatatii.” spune Cezar Irimia, presedintele FABC.
Un proiect similar exista si la Institutul Oncologic Bucuresti (IOB). „Diagnosticarea precoce este esentiala in patologia oncologica, lucru deja cunoscut. In acest moment, in cadrul Institutului Oncologic Bucuresti realizam un program pilot pentru screeningul cancerului pulmonar. Este stiut faptul ca un program eficient, in ceea ce priveste cancerul pulmonar, determina un numar mai mare de pacienti care pot fi tratati chirurgical, in unele cazuri chiar minim invaziv. Un program de screening bazat pe low-dose CT, combinat cu chirurgia minim invaziva conduce la scaderea perioadei de recuperare a pacientului si, chiar daca este necesar un tratament adjuvant chimioterapic, el poate fi administrat mai rapid dupa rezectia minim-invaziva.” spune dr. Bogdan Tanase, medic specialist chirurgie toracica, managerul IOB.
Al treilea pas revine tot pacientului. Este despre documentarea despre boala lui si despre traseul medical pe care trebuie sa il parcurga.
Pacientul are acum la dispozitie un instrument important ce il poate sprijini pe traseul sau de la suspiciune la diagnostic si tratament. „Planul pentru primele 100 de zile” disponibil pe platforma onco-plan.ro il ajuta pe pacientul nou diagnosticat sa stie la ce sa se astepte in perioada urmatoare si sa planifice etapele pe care urmeaza sa le parcurga. Construit in jurul a sase piloni cheie, planul include o componenta de navigare prin sistemul de sanatate, ce ajuta la o mai buna intelegere a bolii, a serviciilor de sanatate de care are nevoie si a optiunilor de tratament. Un alt pilon este dedicat informatiilor despre nutritie, domeniu extrem de important in cazul pacientilor oncologici. Planul tine cont si de sprijinul psiho-oncologic de care are nevoie pacientul pentru se adapta cat mai usor noii realitati, recomandand exercitii zilnice care sa il ajute sa adopte, in fiecare etapa a traiectoriei sale oncolgice, o gandire si o atitudine echilibrate. Nu in ultimul rand, Planul de 100 de zile ofera informatii despre drepturile pacientilor oncologici si sprijinul social de care pot beneficia. „Pacientii si apartinatorii trebuie sa gaseasca cat mai rapid informatii care sa le ofere o intelegere mai buna a bolii si optiunilor de tratament, sa ia decizii sub presiune, sa solicite cea mai buna ingrijire medicala si sa faca fata tuturor emotiilor. Totul intr-o perioada scurta de timp si intr-o realitate noua lor. Informatiile oferite de Planul de 100 de zile si planificarea tuturor pasilor care urmeaza cu ajutorul acestui instrument important pentru pacient sunt critice in aceasta perioada plina de provocari pentru pacient si familia acestuia”, spune Cezar Irimia, presedintele FABC.
Rata de supravietuire la 5 ani cu cancer pulmonar in Romania este de circa 11%, fata de media europeana de 15%. Factori importanti care contribuie la aceasta situatie sunt: diagnosticul tardiv, lipsa accesului in timp rezonabil la investigatii esentiale (bronhoscopie, tomografie computerizata), traseul medical complex, deseori neclar pe care pacientul cu suspiciune de cancer trebuie sa il parcurga etc.
"In Romania, este necesara cresterea accesului populatiei la bronhoscopie. Medici calificati pentru efectuarea bronhoscopiilor sunt numerosi, mai ales din generatiile tinere si formam in continuare, an de an. Este nevoie de crearea unor laboratoare noi de bronhoscopie (cel putin a unui laborator de bronhologie in fiecare judet), precum si de dotarea cu aparatura moderna a laboratoarelor de bronhologie existente. Totodata, aceste laboratoare existente sau nou create trebuie sa aiba personal medical suficient (de la medici si asistente medicale, la registratori si ingrijitoare) si sa fie conectate la posibilitatea asistarii de catre colegii ATI sau urgentisti, pentru ca multi dintre pacienti vin in stadii avansate ale bolii, cu boli multiple asociate, inclusiv afectiuni cardiace si alte boli pulmonare precum BPOC-ul sever. In acest fel, medicii bronhologi vor efectua in siguranta pentru pacientii lor bronhoscopiile, in primul rand biopsiile pentru confirmarea afectiunii. Totodata, este fundamental ca Laboratoarele de endoscopie buna sa fie conectate cu Laboratoarele de anatomie patologica si de biologie moleculara care trebuie sa fie usor accesibile pentru prelucrarea probelor prelevate la bronhoscopie; daca nu exista aceasta colaborare aferenta, acces facil la aceste laboratoare, efectuarea bronhoscopiilor nu are sens. Acum suntem impreuna: cei care construiesc politicile de sanatate, asociatiile profesionale ale medicilor si mai ales organizatiile pacientilor nostri. IMPREUNA VOM REALIZA MAI MULT.", spune prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, medic primar pneumolog-bronholog, Presedintele Sectiunii de Cancer Pulmonar a Societatii Romane de Pneumologie.
"Desi cancerul pulmonar este perceput adesea ca o boala oncologica rapid fatala, rata de supravietuire la 5 ani este practic substantial mai mare la pacientii diagnosticati in stadii precoce, decat la cei diagnosticati in stadiu metastatic, de unde si importanta unui diagnostic precoce. Salutam promulgarea recenta de catre Parlament a Planului National de Control al Cancerului (PNCC), care include ca obiectiv un control mai bun al cancerului pulmonar. Pentru rezultate pe masura asteptarilor noastre este nevoie de o miscare la nivel national, de colaborare intre toti actorii care pot lua decizii si se pot implica in politici de sanatate, de implicarea fiecare cadru medical, a fiecarui individ.", spune Cezar Irimia, presedintele FABC.
"Optimizarea traseului pacientului cu cancer pulmonar non-microcelular si reducerea timpului scurs de la primele simptome pana la diagnostic complet si precis, de la circa 6 luni (cat se intampla sa fie acum) la tinta de 2 luni stipulata in PNCC, ofera pacientului sansa maximizarii potentialului oferit de tratamentul precoce, inclusiv cel individualizat, in baza biomarkerilor. Nu sunt de neglijat nici beneficiile sociale si economice. Impactul pozitiv al acestei optimizari la nivelul societatii si al economiei, bazat pe implementarea medicinei personalizate in acord cu ghidurile internationale, este estimat la circa 50 de milioane de euro pe an.", spune dr. Marius Geanta, co-fondator al Centrului pentru Inovatie in Medicina.
